Taifas in noapte
Stau cu umbra-mi mână-n mână
Sub un clar de lună plină
Rezemaţi unul de altul
Contemplând cu dor neantul
E o linişte adancă
Mai c-aud clipit de stele ...
Doar că umbra-mi se apucă
Să se mişte-odat' cu ele
Şi-mi şopteşte-un gând al ei
Răzvrătit: spune-mi ce vrei?
Te urmez mereu, tiptil,
De pe când erai copil
Mai cu bine, mai cu rău
(Aşteptam lumin-un pic)
Şi-apăream în jurul tău
Din neant, dintr-un nimic.
Şi-ncercam să te-nţeleg
Şi prin tine să culeg
Pacea lumii într-un fir
De lumină, să-mi răsfir
Trupul lângă tin’ mereu
Când de-o parte, ori de alta:
Tu-n lumină, iară eu
Mai la dos, c-aşa mi-e soarta.
Deci ce vrei? Spune-mi acum
Ce-ai găsit pe-al vieţii drum
Şi nu-ţi place? De vrei, poţi
Mult să schimbi ai vieţii sorţi.
Când eşti vesel, mulţumit,
Simt că-n lume am un rost
Chiar de-s neagră, loc umbrit
De mistere mult dorit...”
Dar deodat’ gândul se rupe
Liniştea pe loc s-ascunde
Într-un strigăt trist sub stele
Bucurii de cucuvele!
Eu şi umbra mână-n mână
Stăm sub clar de plină lună
Împletind trecut cu stele
Într-un mâine-al vieţii mele.
12 Februarie 2016, Helmond