Noaptea de paşte
S-a culcat aseară luna
Sub un cer cu stele nins
Într-un pat pufos ca spuma
Laptelui ce-abia e muls.
Şi-n cântări demult vibrate
De abia născute stele,
Cu un greiere ce-n şoapte
Spune vise pământene
Luna-adoarme: faţa-i plină
Cufundă-n nor pufos
Cu o rază de lumină
Sparge timpu-ntunecos.
Şi deodat' în miez de noapte
Noi cântări luna trezesc
Ce buimacă, stă pe-o parte
Contemplând pământ ceresc
Cu uimire recunoaşte
Neavând prea mult de spus
C-astă noapte, chiar de Paşte
A-ncurcat josul cu sus,
Căci din patu-i mult prea moale
Licăriri de stele-aprinse
Îi păreau la fel de bine
Candeli la morminte puse
Ba mai mult, muzici celeste
Se-mpleteau cu-adevărat
Cu cântări ce dădeau veste
Că Hristos a înviat.
În târziu steaua polară
O repune iar pe cale
Petrecând mai jos de moară
Drumuri de lumini în vale.
Trece noaptea şi-un mister
Ce-a pus luna la-ncercare
Mă îndeamnă să tot sper
În mai bine-aici,sub soare.
12 aprilie 2015, Helmond (de Paste)