ANTI-MEDITATIE
Se scutur nourii în joacă
Ţinându-ne pe după geam
Aleargă-n ploaie făr' să'i placă
Un gând din cartea ce-o citeam.
Şi-l văd cum rătăceşte-n ploaie
Prin ierburi ' nalte făr măsură
Cutreierând adânci zăvoaie
Tivite-n poale cu răsură.
Pe sear-adoarme sub un brad
Visând la lumânări aprinse,
Chiar dacă picuri grei mai cad
Din cerul plin de stele stinse.
Un fulger, semne disperate
Îmi tot trimite când şi când
Să-l chem acasă chiar de-i noapte
Pe îndărădnicul meu gând.
"Adună-ţi gândurile-n juru-ţi
Şi-nchide-le în cartea ta
De vrei pe tine să te cruţi;
Şi scrie tot ce-oi aduna".
Aşa mă-mbie dintre nori
Un fulger blond în ploaia deasă
Şi, aşteptam ca-atâtea ori
Să-mi vin-un gând rebel acasă.
Deodată fulgeră trăsnind
Un falnic brad fără pereche;
Din arse cetini iese-un gând
Pârlit pe-o rană ce-i mai veche.
Şi-mi vine-acasă, pe-ocolite,
Căci drumul drept nu-i la-ndemână.
Mi-s gânduri triste, umilite,
Ce-mi vin în minte mână-n mână.
Pe geam şiroaie, picuri mari,
Îmi fac privirea mai neclară
Privesc în mine cu-ochelari
De gânduri arse-n prag de vară.
Şi arde bradu-n foc mocnit
Cu trosnituri de crengi în ploaie
Eu, după geam par adormit
Deşi, în mintea-mi curg şiroaie
Gânduri.
3 august 2020, Helmond